Building an argument

Cum putem formula argumente mai puternice? Cum putem combate mai bine argumentele oponentilor? Raspunsul la ambele intrebari este: intelegand si avand in minte elementele de arhitectura ale unui argument.

Daca suntem nemultumiti de argumentatia noastra, pe care o putem compara cu o casa, ne va ajuta sa stim, spre exemplu, ca o casa are nevoie de un acoperis. De asemenea, ne va ajuta sa stim cate tipuri de acoperisuri exista (cu panta, cu terasa etc.), ca sa-l alegem pe cel care ne ofera mai multe avantaje in situatia data. La fel, daca vrem sa combatem eficient argumentatia oponentului, ne va ajuta sa putem identifica ce fel de casa incearca sa construiasca si care sunt punctele slabe ale unei astfel de constructii.

Acoperisul cladirii – Asertiunea

Asertiunea, respectiv afirmatia pe care vreti s-o demonstrati sau concluzia la care vreti sa ajungeti, poate fi comparata cu acoperisul unei case.

Imaginati-va ca sunteti intr-un avion si va apropiati de un oras sau de un sat. Primul lucru care va sare in ochi este forma acoperisurilor. Tot asta va va si ramane in minte probabil. La fel, asertiunea este o eticheta pe care o lipiti pe capacul unui argument, pentru ca toata lumea sa stie in ce consta respectivul argument si sa-si aminteasca de el ulterior.

Ganditi-va ca nicio audienta, oricat de binevoitoare sau atenta ar fi, nu va retine un discurs de 8 minute in intregime. Cu atat mai putin nu-l va putea reproduce pe de rost, atunci cand se va gandi daca sa va dea dreptate sau nu. De aceea, obiectivul pe care vi-l puteti propune este ca audienta sa retina macar etichetele argumentelor voastre, astfel incat sa se raporteze la ele ulterior.

De aici rezulta primele 2 calitati ale unei asertiuni: trebuie sa fie concisa si memorabila. Pentru asta, folositi o propozitie scurta si un verb puternic.

In plus as mai spune ca asertiunile pot fi de 4 tipuri: factuale, de definitie, de valoare sau de policy.

a) asertiuni factuale: sunt afirmatii despre realitati trecute, prezente sau viitoare care, teoretic, ar putea fi verificate independent, de o terta parte.

“Alegerile din 2016 din SUA au fost influentate de Rusia.”

“Economia Romaniei este in recesiune.”

“Romania va fi trimisa in judecata de Comisia Europeana.”

b) asertiuni de definitie: sunt incercari de (re)definire a unor concepte. In ciuda obiectivitatii lor aparente, definitiile din DEX sau dintr-o enciclopedie nu sunt neutre, ci reprezinta o viziune mai mult sau mai putin partizana asupra lumii si a vietii, iar aceasta viziune poate fi contestata.

“Pedeapsa cu moartea inseamna crima.”

“Casatoria este uniunea intre doua persoane, indiferent de sex.”

c) asertiuni de valoare: sunt judecati morale, fie evaluative, fie comparative.

“Economisirea este buna.”

“Adulterul este acceptabil.”

“Viata personala este mai importanta decat cariera.”

“Libertatea este mai importanta decat egalitatea.”

d) asertiuni de policy: sunt cele mai des intalnite tipuri de afirmatii si se refera la ceea ce ar trebui sa facem noi, ce ar trebui sa faca un grup, o comunitate, o tara etc.

“Femeile trebuie incurajate sa ajunga in pozitii de conducere.”

“Scolile trebuie sa-i pregateasca pe elevi pentru viata profesionala.”

Corpul cladirii – Rationamentul

Daca asertiunea functioneaza ca o eticheta pentru recunoasterea unui argument si poate fi comparata cu acoperisul unei cladiri, rationamentul poate fi asemanat cu un corp al cladirii. Poate avea unul sau mai multe etaje, insa ceea ce il caracterizeaza este natura functionala si faptul ca el da adevarata substanta a unui argument.

Intr-o forma sau alta, rationamentul apeleaza la logica audientei. Vom discuta intr-un articol ulterior despre diversele tipuri de rationament, insa ceea ce este important de retinut acum este ca acesta raspunde la intrebarea “de ce?” adresata asertiunii. Cu alte cuvinte, ca sa verificam soliditatea unui rationament, trebuie sa-l incepem cu “pentru ca” si sa vedem cat de convingator suna.

A: “Temele pentru acasa ar trebui interzise”
⇒ R: “pentru ca interfereaza cu procesul de invare eficienta”

A: “Pedeapsa cu moartea este inumana”
⇒ R: “pentru ca a ucide un om inseamna sa crezi ca el nu se poate schimba, lucru care este fals, daca nu e vorba de o afectiune psihica”

A: “Bancile ar trebui sa sponsorizeze educatia”
⇒ R: “pentru ca pe viitor vor avea de beneficiat de pe urma unor clienti care sa aiba joburi mai bine platite si un nivel de trai mai bun.”

A: “Saracia este o amenintare pentru sanatatea copiilor”
⇒ R: “pentru ca famiile sarace nu pot sa-si hraneasca copiii in mod regulat sau sa le ofere alimente care sa contina nutrientii necesari pentru o dezvoltare sanatoasa.”

Fundatia cladirii – Evidentele/dovezile

Rationamentele pot parea de multe ori abstracte sau indepartate de experienta comuna. De aceea, adevarata fundatie, care da soliditate unui argument, sunt dovezile aduse in sprijinul rationamentului.

In mod normal, o dovada poate fi un fapt sau un eveniment de notorietate, opinia unui expert, o statistica sau o alta concluzie a unei cercetari.

Esential pentru ca o dovada sa functioneze este ca ea sa fie acceptata ca de la sine inteleasa de audienta. De aceea, dovezile “potrivite” depind de tipul de audienta pe care il avem. Cu alte cuvinte, in functie de caracteristicile publicului, dovezile pot consta uneori si in metafore culturale (proverbe, meme, bancuri intrate in folclor, pilde din Biblie, linii narative din basme, din carti sau filme “cult”).

A: “Comisia Europeana va initia procedura de infrigement impotriva Romaniei”
⇒ R: “Acest lucru s-a intamplat de fiecare data cand un stat membru a afectat libera circulatie a marfurilor sau libertatea de stabilire a unui agent economic pe teritoriul UE”
⇒ ⇒ E: “Spre exemplu, o astfel de procedura a fost lansata recent impotriva Ungariei.”

A: “Economia lumii va intra in recesiune”
⇒ R: “In trecut, caderea marilor burse a fost un semn ca economia va intra in recesiune.”
⇒ ⇒ E: “indicii New York Stock Exchange si NASDAQ sunt in scadere de mai multe saptamani.”

Sper ca aceasta incursiune in arhitectura unui argument vi s-a parut utila pentru cazurile pe care le-ati jucat sau le veti juca. De aceea, daca aveti alte exemple de argumente formulate dupa schema “ARE“, va invit sa le impartasiti cu ceilalti cititori mai jos, la rubrica de comentarii.

In plus, va impartasesc si un scurt training video pe aceeasi tema, facut in cadrul unei serii despre formatul de debate “Asian Parliamentary”: