Dupa cum ati vazut, in ultimele sedinte de club am folosit de multe ori un format de debate “parliamentary” cu echipe de cate 3 membri.  Formatul se numeste “Austral-Asian Debate” si este intr-o crestere rapida de popularitate, atat in Australia, cat si in regiunea Asia, dar si in Filipine, unde este jucat in paralel cu formatul “British Parliamentary“. Este folosit nu doar la nivel universitar, ci si in invatamantul primar sau cel secundar.

Personal, utilizarea acestui format mi s-a parut oportuna din mai multe motive, printre care as aminti:

  • La fel ca formatul “American Parliamentary” (si spre deosebire de “British Parliamentary”) duce la castigul transant al unei singure parti, fie cea pro, fie cea contra motiunii.
  • Ofera mai mult confort participantilor prin predictibilitatea pe care o are stabilirea motiunii (organizatorii anunta 3 motiuni; fiecare echipa face un top de la 1 la 3 al motiunilor; locurile 3 de pe ambele liste sunt eliminate; daca ambele echipe au pus aceeasi motiune pe locul 1, aceea se joaca; daca locurile 1 sunt diferite, motiunea se decide prin aruncarea banului) .
  • Ofera flexibilitate activitatii de club (prin aparitia unui al treilea membru in echipe), dar si mai multa culoare si diversitate strategica meciului.

In plus, pe termen lung, daca ne dorim sa devenim un club rodat in toate competitiile internationale, n-ar trebui sa excludem urmarirea sau chiar participarea la campionatul lor de profil – “Australasian Intervarsity Debating Championship” (pe scurt “Australs“), al treilea ca dimensiune din lume, dupa WUDC si EUDC.

Revenind la explicarea formatului si a rolului fiecarui speaker, trebuie spus totusi ca el seamana foarte mult cu american parli, cu exceptia desigur a celui de-al treilea membru al echipei, care are relativ si cel mai complicat de retinut rol. O iau insa pe rand si listez sintetic sarcinile coresponzatoare fiecarui rol, alturi de cate un clip video explicativ.

1. Introducere generala in formatul Austral-Asian Parliamentary Debate

Caracteristici generale ale formatului: echipe si ordinea discursurilor, timp, puncte de informare (interventii), discursuri finale (“reply speeches”).

2. Roluri: primul vorbitor din Guvern (Primul Ministru)

La fel ca toate celelalte discursuri constructive, acesta dureaza 7 minute.

3 responsabilitati:

  • Sa prezinte definitiile si set-up-ul dezbaterii (pentru o discutie pe larg despre definitii si de ce sunt importante, vezi documentarele: partea 1, partea 2, partea 3, partea 4)
  • Sa prezinte pozitia echipei sale, cu alte cuvinte cazul Guvernului
  • Sa propuna 1-2 argumente in sustinerea cazului sau.

3. Roluri: primul vorbitor din Opozitie (Liderul Opozitiei)

4 responsabilitati:

  • Sa raspunda definitiei si set-up-ului propus de Guvern
  • Sa prezinte cazul Opozitiei si cum se pozitioneaza echipa lor fata de cazul Guvernului
  • Sa contrazica (“rebut“) toate argumentele aduse de PM
  • Sa propuna 1-2 argumente noi pentru cazul Opozitiei

3. Roluri: al doilea vorbitor din ambele echipe (“Deputy Speakers”)

3 responsabilitati:

  • Sa re-construiasca argumentele coechipierului său anterior (coechipierul tau a propus o serie de argumente; 1) daca ele au fost contrazise de adversar, trebuie sa le re-construiesti; 2) daca nu au fost contrazise, trebuie sa atragi atentia asupra acestui esec al adversarilor si sa re-arati de ce argumentele respective erau importante)
  • Sa contrazica (“rebut“) argumentele noi aduse de ultimul vorbitor advers
  • Sa propuna 1-2 argumente noi pentru cazul echipei sale

4. Roluri: al treilea vorbitor din ambele echipe (“Whip Speakers”)

Paradoxal, al treilea vorbitor are si cel mai usor rol (ai avut 20 de minute ca sa observi dezbaterea, nu trebuie sa raspunzi “la cald”, cum au facut-o vorbitorii precedenti), dar si cel solicitant din punct de vedere al capacitatii de analiza si sinteza (pana la tine s-au adunat un numar coplesitor de argumente, rebutals si re-constructii).

Pentru a distinge cel mai bine intre rolul sau si rolurile vorbitorilor anteriori, trebuie retinuta urmatoarea regula: nu se mai pot aduce argumente noi! O alta diferenta, de data aceasta fata de discursurile finale, este aceea ca mai sunt inca permise interventiile (“points of information”).

3 responsabilitati:

  • Reaminteste, pe scurt, cazul echipei sale si principalele argumente aduse de coechipieri (este esential ca la inceputul discursului sa folosesti pana la un minut pentru a evidentia cele mai importante argumente aduse de echipa ta; acest lucru ii permite audientei si arbitrilor sa-si aminteasca de contributia voastra la dezbatere si iti da contextul pentru a-ti continua ulterior seria de rebutals si analiza asupra ariilor de conflict)
  • Identifica si prioritizeaza ariile de conflict (pana la tine au fost nenumarate argumente si contr-argumente care au zburat dintr-o parte in alta, insa trebuie sa intelegi ca nu poti vorbi despre tot; e esential sa le grupezi in cadrul unor teme sau arii de conflict care, din punctul tau de vedere, sunt cruciale pentru soarta dezbaterii)
  • Analizeaza ariile de conflict si refuza (“rebut”) in mod final pozitiile adversarilor, aratand de ce echipa sa a fost mai buna in cazul tuturor dintre ele sau macar al celor mai importante.

Asa cum am mentionat, al treilea vorbitor nu mai poate introduce argumente noi, insa poate sa prezinte noi dovezi si exemple, noi rationamente sau noi rebuttals la argumentele aduse anterior de coechipieri.

5. Roluri: discursurile finale (“Reply Speeches”)

Discursurile finale pot fi facute doar de unul din primii doi vorbitori din fiecare echipa si dureaza fiecare 4 minute. Un discurs final trebuie sa faca exact ceea ce li se cere arbitrilor sa faca in procesul de adjudecare.

De aceea, discursul final trebuie sa plece de la premiza esentiala ca dezbaterea s-a incheiat si ca orice efort de a mai imbunatati pozitiile exprimate pana atunci trebuie sa inceteze. Nu mai sunt permise interventiile.

3 responsabilitati:

  • Sa faca un rezumat al debate-ului (raspunde la intrebarea “despre ce a fost aceasta dezbatere?” si “care au fost cele mai importante arii de conflict?”; cu cat vei fi mai obiectiv si convingator, cu atat cresc sansele ca arbitrii sa-si insuseasca viziunea ta, ceea ce ii poate aduce echipei tale un avantaj decisiv)
  • Sa prezinte sintetic pozitia echipei sale si pe cea a adversarilor (e esential sa intelegi ca timpul este foarte limitat si nu poti sa spui povestea in detaliu, ci trebuie sa te limitezi la schitarea temelor majore)
  • Sa compare si sa arate de ce pozitia si argumentele echipei sale sunt mai bune (pentru a putea realiza comparatia, trebuie sa oferi niste standarde rezonabile de masurare a succesului, deci sa revii pe un teren filosofic al dezbaterii; e important sa-ti amintesti ca nu este nici realist, nici credibil sa sustii ca echipa ta a castigat 100% din dezbatere, ci e suficient sa demonstrezi ca ati castigat 51%; asta inseamna ca daca vei accepta ca ati pierdut acolo unde intr-adevar ati fost mai slabi lucrul acesta nu va face decat sa devii mai credibil in fata arbitrilor)