V-ati intrebat vreodata daca noi, romanii avem o cultura a dezbaterii? Ca sa aflati raspunsul, uitati-va la talkshow-urile politice, la “dezbaterile†din Parlament, ba chiar la discutiile din cercul vostru de prieteni. O sa fiti surprinsi! De cele mai multe ori “dezbaterea†este o cearta in toata regula. Iar daca nu e cearta, risca sa fie e o insiruire plictisitoare de monologuri, care nu le ofera participantilor o cunoastere superioara fata de inceput.
O dezbatere nu trebuie sa fie insa nici o cearta, nici o insiruire de monologuri. Ea trebuie sa duca la concluzii utile pentru cei care o poarta, la o sinteza intre opiniile initiale concurente. Pentru asta insa, este nevoie sa ascultam cu atentie argumentele oponentilor nostri, sa le analizam critic si sa le oferim un raspuns. Uneori raspunsul poate sa fie o acceptare a argumentului. Insa, de cele mai multe ori, raspunsul este un refuz (in engleza “rebuttal“), care presupune aparitia unui conflict.
In traditia retorica, Cicero numea un astfel de conflict central sau de echilibru al unei dezbateri – “stasis“, care mai inseamna si “un punct de intalnire†intre doua forte care avanseaza una spre cealalta. El le recomanda oratorilor sa se puna singuri in pielea unor adversari si sa incerce sa-si contrazica/refuze propriile argumente. Pentru asta, a creat o intreaga procedura, care a fost numita “teoria despre stasis“.
In cazul unui meci de debate competitiv, aceasta procedura este cu atat mai relevanta, cu cat este ceea ce trebuie sa faca fiecare echipa cu argumentele adversarilor, pentru a castiga. De aceea, voi prezenta mai jos 3 tipuri de stasis si le voi exemplifica.
1. Stasis de conjectura
O conjectura este, conform DEX, o “părere bazată pe ipoteze sau pe presupuneri“. De aceea, un stasis de conjectura este un raspuns care contrazice afirmatia ca un fapt sau o actiune s-ar fi intamplat, aratand ca ipotezele pe care se bazeaza sunt false.
Sa presupunem, spre exemplu, ca eu ii spun unui prieten:
La o astfel de afirmatie, prietenul imi poate raspunde:
Trebuie sa ne amintim ca Cicero avea o formatie juridica si de aceea, teoria lui vorbeste de afirmatii pe care le auzim de obicei intr-un tribunal (acuzatia ca X a furat ceva, ca l-a lovit pe Y, ca a comis un abuz etc.). Un stasis de conjectura inseamna asadar sa negi ca un fapt s-a intamplat. Insa aceeasi procedura de raspuns este valabila si pentru un fapt care se intampla acum sau care se va intampla in viitor.
O sa incerc sa exemplific cu argumente pe care le-am auzit in meciurile de la Clubul Ethos.
Spre exemplu, in sprijinul cazului care sustinea “casatoriile intre persoane de acelasi sex†am auzit urmatorul argument:
Un raspuns care sa fie un stasis de conjectura poate fi urmatorul:
Intr-un alt meci, despre “masura 51% alimente romanesti in supermarketuri“, un argument al Guvernului era ca:
Un raspuns care sa contrazica argumentul ar fi putut fi:
Si exemplele pot continua, dat fiind ca un raspuns care sa contrazica in intregime argumentul adus de oponenti este cel mai des intalnit tip de raspuns. Ce trebuie insa retinut despre un stasis de conjectura este ca el presupune sa testam un argument, punandu-ne urmatoarea intrebare cheie: “s-a produs cu adevarat faptul in discutie?”
2. Stasis de definitie
Mergand pe primul exemplu de mai sus, sa presupunem din nou ca eu ii spun prietenului meu:
De data aceasta, el imi poate raspunde:
In acest caz, si eu si el cadem de acord ca fapta s-a intamplat. Ne contrazicem insa cu privire la cum ar trebui s-o numim.
O sa observati ca fiecare nivel superior de stasis presupune ca am acceptat argumentul la nivelurile anterioare. Cu alte cuvinte, un stasis de definitie presupune sa testam valabilitatea unui argument intrebandu-ne: “daca faptul in discutie s-a produs, cum ar trebui sa-l numim?”
Voi exemplifica cu un argument dintr-un meci de debate jucat la clubul nostru: “Facultatile ar trebui sa-i incurajeze pe tineri sa se angajeze inca din timpul studiilor“. Aici, unul din argumentele Guvernului a fost:
Aici, raspunsul Opozitiei a fost un stasis de definitie:
Un alt meci jucat la club a avut motiunea “Companiile ar trebui sa aiba un vot egal cu al unui cetatean“. Un argument a fost acela ca:
Opozitia a raspuns folosind si aici un stasis de definitie:
3. Stasis de calitate
In fine, un al treilea tip de stasis poate fi inteles mergand tot pe exemplul in care eu ii spun prietenului meu:
In acest caz, el imi poate raspunde:
Daca eu si prietenul meu am fi dezbatut cazul ca “el este un hotâ€, un astfel de raspuns ar fi fost unul valabil. In aceasta situatie am acceptat primele doua tipuri de stasis, iar intrebarea cheie este acum: “daca faptul in discutie s-a produs si suntem de acord cum sa-l numim, a fost el justificat?”
Sa exemplificam din nou folosind cazul jucat la clubul nostru “Facultatile ar trebui sa-i incurajeze pe tineri sa se angajeze inca din timpul studiilorâ€. Un alt argument al Guvernului a fost:
Aici, raspunsul Opozitiei ar fi putut fi urmatorul:
Observati ca argumentul Guvernului este acceptat de Opozitie, insa ceea ce contesta aceasta este legatura lui cu motiunea aflata in dezbatere.
Un alt exemplu poate fi gasit in cazul in care am dezbatut ca “Firmele ar trebui sa aiba un vot egal cu al unui cetateanâ€. Un argument al Guvernului a fost ca:
Un stasis de calitate ar fi putut fi urmatorul:
Acestea au fost cele 3 tipuri de raspunsuri pe care le puteti da unui argument al adversarilor vostri, plecand de la procedura de stasis a lui Cicero.
La final, as vrea sa va mai fac o sugestie pentru jocul de echipa. Nu de putine ori vedem echipe ale Opozitiei (desi e valabil si pentru Guvern), in care cei doi membri nu se inteleg despre cum ar trebui sa-i raspunda unui argument al Guvernului, iar aceasta lipsa de coerenta se repercuteaza si asupra impresiei arbitrului. De aceea, ce ati putea face ar fi sa abreviati cele 3 tipuri de raspuns cu “R1â€, “R2†si “R3†si sa obtineti, in scris cel putin, de la coechipierul vostru, acordul in privinta modului in care va raspunde echipa voastra la un argument. In felul acesta sper sa vedem o coerenta mai mare intre discursuri, iar in discursul final sa vedem un lider care pledeaza unitar cu coechipierul sau.
Va doresc succes!
Related Posts
About The Author
Parteneri
Ce spun cei care ne cunosc despre noi
Despre Ethos pot spune ca este un club concentrat pe esential, riguros, atent la detalii si orientat spre invatare. Ce se intampla acolo, de fapt? Se creeaza experiente de invatare in care unii participa direct iar ceilalti observa si, prin feed-back individualizat, se trag concluzii utile pentru toti. Nu se simuleaza, se aplica. Dezbarerile sunt cat se poate de serioase, temele atent alese, unele se axeaza pe valori sociale si au potential mare de conflict, altele sunt mai aride dar cu miza mare. Pasiunea nu lipseste, competitia ofera motivatie si este ingredientul principal al invatarii. Recomand o astfel de scoala non-formala oricarui tanar care se gandeste la o cariera publica, indiferent de domeniu. Felicitari lui Dragos Dehelean pentru initiativa!
Ciprian Ciucu, lider politic (PNL)
Pentru mine, Clubul Ethos este ca un mentor in materie de discurs public! Ma motiveaza sa lupt ca frazele pe care le comunic sa fie in limba Romana si sa nu pic in capcana “Romlishâ€, iar discursul să devina calitativ si deferit de ce se gaseste cotidian. Clubul imi sporeste gandirea critica pe domenii critice, ceea este important pentru mine, ca lider de proiecte civice.
Gerald Ford spunea “dacă aș fi din nou la școală, m-aș concentra pe două lucruri: să învăț să scriu și să vorbesc în fața unui public, pentru că nimic în viaÈ›ă nu este mai important decât abilitatea de a comunica eficient.” Ca persoană, angajat sau lider de ONG mi-am exersat condeiul în multe contexte și formate – de la scenarii și articole până la contracte, rapoarte sau studii complexe – și toate m-au ajutat, la un moment dat. Dar m-am întors la școala oferită de Clubul Ethos (în ciuda lungii experienÈ›e de formator), pentru a putea fructifica mai bine rarele ocazii in care pot sa exprim opiniile celor pe care ii reprezint în fața unor decidenți, atunci când se discută politici publice care ne afectează domeniul de activitate, întreaga societate și viitorul. Da, știu să vorbesc cu pasiune și pot fi convingătoare (cum spune Esop – “Convingerea este de multe ori mai eficientă decât forța”), însă mi-am dat seama și cât de important este să comunic în public argumentat, concis, cu impact, eficient.
Am incredere in proiectele lui Dragos Dehelean. Imi amintesc cu mare placere de proiectul “Olimpiadele Comunicariiâ€, un adevarat succes al perioadei studentiei mele. Intr-o perioada in care comunicarea este tot mai virtuala, un exercitiu fata in fata de interactiune este binevenit. Nu doar argumentarea si bogatia de cuvinte sunt esentiale in dezbaterile clubului, dar si capacitatea de a-l asculta pe celalalt. Daca inca esti de parere ca vorbitul in public iti provoaca tahicardie, daca iti este frica sa dai ochii cu comisia de licenta sau disertatie atunci join the club! Ethos Club.
In orice domeniu, pentru a-ti putea pune in aplicare o idee, ai nevoie de sustinerea si participarea celorlalti. Iar pentru asta, trebuie sa-ti argumentezi ideea in fata lor, astfel incat s-o imbratiseze si sa puna umarul la materializarea ei. In plus, inainte de a argumenta in fata altora, trebuie sa-ti oferi mai intai tie cele mai clare si convingatoare argumente, sau altfel risti sa fii tu primul care o abandoneaza. De aceea, in calitate de om de vanzari si de antreprenor in IT, consider clubul de dezbateri Ethos un loc de invatare si antrenament absolut necesar pentru dezvoltare.
Sunt jurnalist de politica interna si, in meseria mea, cea mai des intalnita scuza a demnitarilor este: “a fost o greseala de comunicare“. In majoritatea cazurilor e doar un cliseu, spus pentru ca pare benign. In realitate insa, e dovada ca politicenii inca mai cred ca, pentru noi, comunicarea corecta e un simplu moft. Asa cum privesc eu lucrurile, o persoana publica incapabila sa comunice coerent si argumentat nu merita si nu trebuie ascultata. Comunicarea eficienta nu e doar forma de decenta fata de interlocutor, ci si proba unei minti lucide. Simplificand, totul incepe si se sfarseste prin comunicare. Pe scurt, fara comunicare argumentata nu poate exista dezbatere, iar suspendarea dezbaterilor inseamna esecul democratiei. Deci, daca scopul clubului Ethos e sa dezvolte abilitatile de comunicare si sa cultive pasiunea pentru dezbatere, Ethos devine un argument al democratiei.
Fiecare ocupatiune umana se transforma, o data cu curgerea timpului, intr-o arta. Cam asa este si cu artele discursive. Vorbitul in public sau argumentatia au nevoie de educatie. De aceea cred ca initierea unui club de discurs public este un lucru extraordinar. Mai ales intr-o societate in care sunt favorizate solutiile facile. In care totul este preasambat si consumat pe fast-forward. Si totusi, intr-o lume in care ne este mai usor sa ne deplasam degetele pe tastatura sau pe ecranul telefonului, pentru a da raspunsurile rapid si a sari mai departe, este nevoie de ceva mai profund. De efortul peripatetic de a ajunge intr-un loc unde gasesti alti oameni ce se provoaca sa descopere excelenta (arête-ul aristotelic). Iar acesta excelenta trebuie in mod necesar sa cuprinda, pe langa arta de a vorbi, si arta de a-l asculta pe celalalt. Doar asa putem construi impreuna un dialog.
Dupa ce am participat la o dezbatere a clubului Ethos mi-am propus sa nu le mai ratez. E un prilej excelent de exersare a abilitatilor de discurs public, intr-un mediu “sigur”, in care poti sa “te faci de ras” cat vrei, dar, cu siguranta, vei pleca de acolo mai bun: dezbaterile de idei au subiecte interesante, sunt oameni inteligenti de la care ai ce invata si primesti feedback detaliat, care te va ajuta sa cresti, sa te perfectionezi. De la tehnica discursului pana la gasirea rapida de argumente cu impact, toate aceste exercitii te vor ajuta sa te pui in valoare mai bine, fie ca esti student, trainer, vorbitor sau consultant care vrea sa influenteze prin ceea ce spune! Nu in ultimul rand, este un prilej minunat sa iti faci prieteni noi dintre oameni valorosi, cu preocupari interesante si experiente diverse.
Am avut mereu o afinitate pentru arta comunicării, insa nu am realizat că pot investi și dezvolta această abilitate în mod constant și eficient. Clubul Ethos mi-a oferit oportunitatea de a-mi construi o imagine de ansamblu asupra a ceea ce înseamnă discursul și comunicarea eficientă, două elemente critice la care apelăm, indiferent de domeniul de activitate. Pe planul secundar, dar cel puțin la fel de important, am avut ocazia și plăcerea de a cunoaște și relaționa cu oameni extraordinari de pe urma cărora am avut doar de învățat!
Clubul Ethos este o introducere în cultura dezbaterii! Este un proiect minunat, cu două ținte clare: 1) o “împuternicire” a persoanelor care participă la el; 2) o igenizare a spațiului public, sufocat acum de grămezile de gunoi discursiv, adică de deșeuri sterile – care nu au nici funcție cognitivă, nici funcție deliberativă (pur și simplu, românii se dau unii la alții, ca la balamuc).
Public speaking? Debate? Poate suna pompos, pentru unii. Pentru mine inseamna dictie, claritatea mesajului, siguranta, conectarea la propria voce si coerenta in dialog. Aceste lucruri erau ambigue pentru mine, iar faptul ca nu puteam sa imi stapanesc propriile idei imi intarea sentimentul de nesiguranta. Stiind stiintele sociale, dar si pe cele juridice, consider ca este necesar ca eu, viitor functionar, sa stapanesc aceste tehnici si sa le imbunatatesc. In ajutorul meu a venit Clubul Ethos, un loc unde ma simt intre prieteni, unde ma dezvolt constant, datorita faptului ca invat de la profesionisti!
Cu totii avem o parere/idee, indiferent de subiect/domeniu, numai ca nu toti reusim sa o transmitem astfel incat aceasta sa ajunga nealterata la cei cu care comunicam. Coerenta in dialog, fluenta, dictia, tonul vocii, claritatea mesajului, precum si increderea in sine si lejeritatea abordarii unui subiect se pot imbunatati si stapani. Haideti deci sa ne antrenam in Clubul Ethos pentru ca discursul nostru sa nu (mai) aiba cusur!
Daca timp de doua mii de ani arta retoricii a fost predata doar unor elite, astazi, debate-ul este accesibil tuturor, iar asta il face un instrument democratic indispensabil, pentru ca ii inarmeaza pe cat mai multi cu abilitatea de a explica si de a convinge. Din pacate, pe masura ce tehnologia se dezvolta, iar viata se muta pe Facebook, vedem ca oamenii nu mai stiu sa comunice, iar adresarea devine mai degraba un handicap in relatia cu ceilalti. De aceea, debate-ul ofera o tehnica necesara atat pentru disciplinarea propriei cariere, cat si pentru re-descoperirea unui mod eficient de a interactiona cu ceilalti. E momentul ca un astfel de “sport” sa devina popular in toate universitatile din Romania. E momentul sa devina trendy.
Nu pricepem de ce e important sa stii sa vorbesti, o vreme. Credem, cu totii – ca stim sa vorbim. Nu pricepem, si mai multa vreme, pentru ce atunci cand vorbesti – trebuie sa fii limpede. Clar, ca argumentul care iti insinueaza adevarul. Nu mai pricepem, apoi, de ce atunci cand vorbim, nu ne intelegem – sau nu ne facem intelesi. Nu pricepem nici pentru ce, desi simtim ca avem dreptate, nu putem sa ne facem cunoscuta aceasta dreptate. Nici, barem, ironia. Ori subtilitatile. Si toate aceste confuzii se datoreaza, m-am gandit, faptului banal ca gandim, vorbim si argumentam pe coridoare diferite. Ethos Club, mi-am zis atunci, poate fi un loc de intalnire al argumentelor noastre atat de indreptatite.
Necesitatea gindirii zi de zi, ceas de ceas, clipa de clipa rezida dintr-un motiv foarte simplu: astazi ne-am sufoca sub un ocean de informatii, in absenta acestei fundamentale facultati cerebrale. Gindirea este ceea ce sta intotdeauna inaintea si in spatele oricarui succes, iar argumentarea este procesul prin care gindirea isi atinge gradul maxim al functiei sale sociale. De aceea, ideea clubului Ethos este una care trebuie apreciata si sprijinita, pentru a creste in cit mai multi aceasta capacitate.
Atunci când te afli într-un platou de televiziune, timpul îți poate fi prieten și dușman, în același timp. Două minute ar putea fi insuficiente, atunci când ai multe informații de transmis, sau un timp mult prea mare, în alte situații. Modul în care reușești să gestionezi acest timp este strâns legat de felul în care comunici, de bagajul de cunoștințe, dar, poate cel mai mult, de încrederea în propriile forțe. Adică acele abilități de comunicare pe care le poți dobândi într-o școală non-formală, într-un mediu plăcut, alături de specialiști. Așa cum poți găsi în Clubul Ethos. Așa că, hai în Clubul Ethos! Pașii sunt simpli: vă înscrieți, participați la întâlniri și apoi vă puteți analiza schimbările în modul în care comunicați. Mai simplu, mai eficient și cu o puternică doză de încredere.
Suntem structuri emoționale conectate la dialog. Nu poți acționa fără o pregătire în acest sens. Frica este argumentul pentru care mulți dintre noi esuăm. Iubirea este argumentul pentru care reușim. Clubul Ethos este argumentul argumentului in conflict cu o criza a dialogului ne-argumentat. Ne plac poveștile, dar mai mult ne plac poveștile argumentate, poveștile SMART 🙂 le-aș spune eu. Hai și tu alături de noi într-o lume argumentată și plină de iubire: ETHOS.